Cum se împacă psihologia cu religia?

Astăzi pe contul meu de instagram psiholog.mirela.munteanu, mi-a fost adresată următoarea întrebare: “Cum se împacă psihologia cu religia?”

Consider viața pe Pământ ca fiind o călătorie a sufletului nostru, pe care la început de drum o îmbrățișăm cu neștiință, iar pe parcurs o șlefuim prin conștiință, iubire, iertare și credință. Venim prin iubire, pentru a dărui și pentru a primi iubire, călătorind spre cea mai înaltă formă de evoluție a noastră. Numai că viața nu este doar lapte și miere. Ea este un lung șir de urcușuri și coborâșuri, de bucurii și de suferințe. Și oare nu suferințele sunt cele care ne fac să ne dorim cu ardoare, liniștea sufletească și să parcurgem drumul către noi înșine? Atunci când ne distanțăm de planul nostru sufletesc, se produc cele mai mari dezechilibre în ființa și în viața noastră, care de multe ori produc boli fizice, psihice, o stare de tristețe profundă, de nemulțumire, de nefericire, etc. Consider că omul chiar nu poate fi abordat doar mintal sau doar trupește. Nu poți da la o parte sufletul. Este ca și cum ai vrea să te hrănești cu apă doar ținând un pahar gol în atmosferă, așteptând să se umple, când îți este cel mai sete. Și de suflet doar Dumnezeu se ocupă, care ne-a lăsat prin Biblie, prin cărțile Sfinților Părinți și prin religie, modul de a ne împăca  și de a ne împrieteni cu El, pentru ca pe parcursul vieții să ne întărim în credință prin această comuniune și prin minunile pe care le face în viața noastră, fie că le conștientizăm sau nu.

Nu sunt în măsură să abordez aspectul religios mai profund de atât, pentru că nu sunt preot. În schimb, pot spune că știu de atrocitățile și experimentele inumane făcute pe oameni, de cei care au pus bazele psihologiei, și care contravin credinței în Dumnezeu care este iubire, iertare și creație. La ce folos să studiezi psihicul uman, producând dezechilibre și suferințe? La ce folos să vrei să schimbi sexul copiilor, gândirea și să distrugi uniunea de familie, dacă nu asta înseamnă Calea, Adevărul și Viața?

Tocmai din acest motiv, sufletul rămâne singurul care vindecă întreaga ființă, mintea nu! Mintea, dacă nu te cunoști și nu te accepți în complexitatea ființei tale, devine cel mai mare dușman, care te va ține într-o permanentă stare de nefericire și de ce nu, client fidel al clinicilor de psihiatrie și al medicației psihiatrice.

Mintea, este singura care te poate transforma în propriul dușman sau dușmanul întregii omeniri. Sufletul niciodată!

Prin comuniune cu Dumnezeu se pot vindeca toate, chiar și problemele psihice. Iar lucrul omului care nu e cu Dumnezeu, funcționează doar până într-un punct. 

Și cum fiecare dintre noi avem liberul arbitru, este alegerea fiecăruia ce direcție urmează în propria viață.

 www.mirelamunteanu.ro

0720.519.582