Întrebări frecvente

1. Doar oamenii nebuni merg la psiholog?
Oamenii solicită ajutorul unui psiholog pentru o serie de motive care le afectează viața de zi cu zi. Unii încep un proces psihoterapeutic pentru tratamentul depresiei, anxietății sau abuzului de substanțe. Alții solicită ajutor pentru a face față tranzițiilor majore din viață precum: pierderea unui loc de muncă, divorțul sau moartea unei persoane dragi. Cu toate acestea, sunt persoane care au nevoie de ajutor în gestionarea și echilibrarea cerințelor de parenting, de muncă și de responsabilități familiale, de a face față afecțiunilor medicale, de a îmbunătăți abilitățile de relaționare sau de a gestiona alți factori de stres care ne pot afecta pe toți.
Oricine poate beneficia de serviciile unui psiholog.
2. Să vorbești cu membrii familiei sau cu prietenii este la fel de eficient ca mersul la un psiholog.
Sprijinul din partea familiei și prietenilor în care poți avea încredere este important atunci când îți este greu. Dar un psiholog poate oferi mult mai mult decât comunicarea cu familia și prietenii. Psihologii au ani de studii de specialitate, formare și experiență care îi fac experți în înțelegerea și tratarea problemelor complexe. Iar cercetările arată că psihoterapia, comparativ cu a vorbi în grupul de prieteni ori cu familia, este mult mai eficientă și utilă. Tehnicile pe care un psiholog le folosește în timpul psihoterapiei sunt dezvoltate de-a lungul deceniilor de cercetare și sunt mai mult decât “a vorbi și a asculta”.
Psihologii pot recunoaște comportamentul sau tiparele de gândire în mod obiectiv, mai mult decât cei apropiați ție, care poate au încetat să observe sau poate nu au observat niciodată.
În plus, poți fi complet sincer cu psihologul tău, fără să te preocupe că oricine altcineva va ști ce ai dezvăluit.
Relația terapeutică se bazează pe confidențialitate. Oamenii le spun adesea psihologilor lor lucruri pe care nu le-au mai dezvăluit nimănui.
Psihologii pot împărtăși informațiile confidențiale altor persoane numai cu consimțământul celor vizați ori de o așa manieră încât cei vizați să nu poată fi identificați, excepție făcând situațiile justificate de lege sau în circumstanțe de iminentă sau posibilă vătămare fizică ori crimă.
Acest aspect psihologul tău îl va clarifica cu tine.
3. Poți deveni mai bun pe cont propriu dacă încerci destul de mult și păstrezi o atitudine pozitivă.
Mulți oameni au încercat să-și rezolve problemele pe cont propriu timp de săptămâni, luni sau chiar ani înainte de a începe un proces terapeutic, dar au constatat că nu este suficient.
Decizia de a apela la serviciile unui psiholog nu înseamnă că ai eșuat, la fel cum nu înseamnă că ai eșuat dacă nu îți poți repara propria mașină. Poate exista o componentă biologică a unor tulburări, cum ar fi depresia sau atacurile de panică, ceea ce face incredibil de dificil să te vindeci de unul singur.
În realitate, a avea curajul de a ajunge și de a recunoaște că ai nevoie de ajutor este mai degrabă un semn de putere decât de slăbiciune și totodată primul pas spre a te simți mai bine.
4. Psihologii doar te ascultă, așa că de ce să plătești pe cineva să te asculte plângându-te?
Un psiholog va începe adesea procesul de psihoterapie, cerându-ți să descrii problema care te-a determinat să-i soliciți ajutorul. Dar acesta este doar punctul de plecare al acestui proces. Ei vor aduna, de asemenea, informații relevante cu privire la trecutul tău, precum și istoricul problemelor tale și alte domenii majore ale vieții tale, precum și modalitățile în care ai încercat să abordezi preocupările sau suferințele pe care le ai.
Psihoterapia este de obicei un proces interactiv, colaborativ, bazat pe dialog și implicarea activă a pacientului în rezolvarea comună a problemelor.
Psihologul tău îți poate oferi teme pentru acasă, astfel încât să poți exersa noi abilități între sesiuni sau sarcini de lectură, astfel încât să poți afla mai multe despre un anumit subiect. Împreună, tu și psihologul tău veți identifica problemele, vă veți stabili obiective și vă veți monitoriza progresul.
5. Un psiholog va da vina pe toate problemele tale pe părinții tăi sau pe experiențele din copilărie.
O componentă a psihoterapiei ar putea implica explorarea experiențelor din copilărie și a evenimentelor semnificative care îți afectează viața. Informațiile din mediul familial te poate ajuta pe tine, alături de psihologul tău să-ți înțelegi percepțiile și sentimentele, strategiile actuale de adaptare sau să vezi tipare comportamentale care s-au dezvoltat. Ideea de a-ți dori să privești înapoi este să-ți înțelegi mai bine prezentul și să faci schimbări pozitive pentru viitor.
Cu toate acestea, în unele cazuri, psihologul tău va alege să se concentreze în principal pe problema sau criza actuală care te-a adus în acest proces și să nu abordezi foarte mult trecutul tău. Vei învăța cum să încorporezi tehnici și să utilizezi instrumente care te vor ajuta să îţi schimbi gândurile sau comportamentele actuale care contribuie la problema ta.
Un psiholog bine pregătit va ști cum să ghideze procesul terapeutic pentru a include descoperiri despre trecutul tău cu reflecții asupra gândurilor sau comportamentelor problematice actuale, fără să te simți blocat în trecut și fără să dai vina pe părinții tăi.
6. Va trebui să rămâi în psihoterapie mulți ani sau chiar tot restul vieții.
Fiecare persoană are propriul ritm și este unică în procesul psihoterapeutic. Sunt situații care se pot îmbunătăți în câteva ședințe iar alte situații pot necesita o perioadă mai lungă de timp. Despre acest aspect poți discuta cu psihologul tău în întâlnirile inițiale atunci când dezvoltați un plan de tratament.
Scopul psihologului tău nu este să te țină ca și client pentru totdeauna, ci să te împuternicească să funcționezi mai bine pe cont propriu.
7. Dacă vorbesc sau îmi dezvălui problemele, cineva ar putea auzi despre mine că sunt în psihoterapie.
Amintește-ți că psihologul este obligat să respecte regulile de confidențialitate. Numai tu poți oferi informații despre procesul tău terapeutic. Singurii care știu despre ședințele tale de psihoterapie ești tu, psihologul tău și persoanele cărora tu alegi să le împărtășești această informație.
În afara acestor situații și a celor conform Art.VI.2 din Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, psihologul are nevoie de aprobarea ta scrisă pentru a divulga existența procesului tău terapeutic. (Exemplu un medic sau un membru al familiei).