Omul, ființa cea mai complexă de pe Pământ!

December 15, 2023 Mirela Munteanu

Omul este cea mai complexă ființă de pe Pământ. Uneori cred că tocmai această complexitate, îl supune la diferite probleme de natură psihică, fizică sau emoțională, pe tot parcursul vieții.
Și cum viața este o călătorie a sufletului în acest plan material, omul își are începutul înainte de a se naște! Copilul există din momentul în care adulții se gândesc să își mărească familia, inclusiv din momentul în care este o celulă sau trăiește în planul intrauterin. Astfel că pe lângă unicitatea propriei persoane, moștenim și emoțiile, trăirile, stările părinților, bunicilor, străbunicilor, etc., indiferent că este un copil planificat sau nu. Practic povestea fiecăruia dintre noi începe cu mult înainte de a exista, sub orice formă.
Prin urmare, viața reprezintă o călătorie a vindecării, a conștientizării, a evoluției, a iluminării, pe un drum care curge lin sau cu obstacole, cu urcușuri și coborâșuri, cu suferințe și cu bucurii, toate destinate nouă, dar care se realizează în mare parte prin interacțiunea noastră cu ceilalți.

Ceea ce se mai întâmplă uneori pe parcursul călătoriei sufletului nostru, este că partea rațională a acestuia, și anume mintea, începe să dețină funcția de “director”, iar nu funcția de “execuție”. Astfel, mintea neunită cu sufletul, din diverse considerente care țin de factori știuți ori neștiuți din povestea de viață a unui om, să cauzeze diverse probleme de natură psihică, cum ar fi tulburările de personalitate.

Acestea sunt caracterizate de modul în care o persoană reacționează în fața unui eveniment sau acțiunii unui om, manifestate prin modificări de gândire, limbaj, comportament, afectivitate.
Mintea pleacă astfel de la lumină, care este Dumnezeu, și cade în întuneric, afectând sufletul întreg și omul pe deplin, ca unitate psihosomatică, ducând la starea de “îmbolnăvire”.

În scrierile Sfinților Părinți se vorbește mult despre întoarcerea minții în inimă, despre întoarcerea lucrării în ființă.
Sfântul Ierarh Grigorie Palama spunea că scopul fundamental al vindecării este să readucem mintea revărsată în afară, prin simțuri în inimă, care este “vistieria gândurilor” și “cel dintâi organ rațional trupesc”.
Sfântul Vasile cel Mare spune că: “Mintea care nu se risipește către cele din afară și nu se scurge în lumea simțurilor, se întoarce în sine, și prin sine urcă la înțelegerea lui Dumnezeu. În continuare cuprinzând și strălucind de frumusețea lui Dumnezeu prin harul dumnezeiesc, prin lumina lui Dumnezeu cea necreată, nu se interesează de lucrurile lumești, ci uită și de propria fire. Adică omul acesta nu se îngrijește cu neliniște nici pentru hrană, nici pentru ceea ce va purta ca îmbrăcăminte”. (Patimi și depresie, Ieromonah Sava Aghioritul)
Întoarcerea minții prin revărsarea ei în inimă, adică întoarcerea lucrării minții în ființa ei, înseamnă vindecarea minții, restabilirea stării firești. Atunci inima se curăță prin intermediul rugăciunii inimii neîncetate, iar înlăuntrul ei vine și se sălășluiește Sfântul Duh, împreună cu darurile Lui care sunt: iubire, iertare, bucurie, pace, îndelungă-răbdare etc. Dispare astfel tristețea, implicit depresia.

Dar într-o lume în care nefirescul a luat locul firescului, este tot mai dificilă abordarea ființei umane doar din punct de vedere spiritual. Cu toate că aceasta este calea vindecării, se întâmplă de multe ori ca omul să se simtă deconectat de autenticitatea sa și implicit a sufletului.
De cele mai multe ori, întâlnim oameni care par “blocați” undeva în mintea lor, manifestând comportamente nesănătoase față de ei înșiși dar și față de cei din jurul lor, emoții puternic negative, o stare de tristețe profundă, de nemulțumire etc. Și cred că fiecare dintre noi, cel puțin o dată în viață, ne-am simțit pierduți și rătăciți în propriile noastre vieți.

În calitate de om pentru oameni și de psiholog, consider că în măsura în care este extrem de important să poți înțelege structura psihologică și bolile mintale sau tulburările unui om, adică tot ceea ce ține de sfera clinică, la fel de important este să nu uiți niciodată că omul e una iar comportamentul este alta.

Omul este ființa umană creată de Dumnezeu, iar comportamentul este manifestarea unui dezechilibru între suflet, trup și minte.
Pace și bucurii!